Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Ambasada Republicii Moldova în Regatul Spaniei

A A A

Economie

INFORMAȚIE OPERATIVĂ
cu privire la evoluția social - economică a Republicii Moldova
(conform datelor disponibile la 31.12.2020)

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, Produsul intern brut diminuându-se cu 8,2% în 9 luni 2020. Majoritatea sectoarelor economice au contribuit negativ la evoluția Produsului intern brut, dar influențe majore se remarcă din contul comerțului intern de bunuri cu ridicata și cu amănuntul (contribuție de -2,4 p.p.), agricultura (-2,1 p.p.), industria (-0,9 p.p.), administrație publică, asigurări sociale, învățământ, sănătate (-0,6 p.p.), activități profesionale, științifice şi tehnice (-0,5 p.p.) etc. Totodată, măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei au condus la diminuarea accentuată a consumului final, în special a consumului privat, influențând creșterea economică cu -7,7 p.p. Majoritatea companiilor și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -1,9 p.p. la evoluția PIB.

Cererea internă în diminuare a avut impact dezinflaționist și, ca rezultat, în luna octombrie 2020 s-a înregistrat inflație de doar 0,1% față de decembrie 2019, comparativ cu rata inflației de 6,6% în aceeași perioadă a anului 2019. Rata inflației anuală (noiembrie 2020 față de noiembrie 2019) a constituit 0,9%, fiind sub limita intervalului de variație al țintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%). În scopul atenuării presiunii dezinflaționiste, la data de 06.11.2020 BNM a luat decizia de a micșora rata de bază de la 2,75% până la 2,65%.

Leul moldovenesc s-a depreciat față de dolarul SUA și Euro. De la începutul anului 2020 moneda națională a marcat o depreciere de 0,2% față de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 până la 17,24 lei la 30.11.2020). Față de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 6,7%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.11.2020 a atins un record istoric de 3680,5 mil. dolari, majorându-se cu 20,5% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2019 şi cu 20,3% - față de situația la 29.11.2019.

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii noiembrie 2020 a constituit circa 103,2 mild. lei, majorându-se cu 17,3% comparativ cu sfârșitul lunii noiembrie a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost determinată de majorarea banilor în circulație cu 25,5%, depozitelor la vedere – cu 24,2% și depozitelor în valută străină – cu 15,8%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul creditelor noi acordate în ianuarie-noiembrie 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 2,4% față de perioada respectivă a anului 2019.

Veniturile bugetare se mențin sub nivelul din anul precedent. La Bugetul public național au fost încasate venituri în valoare de circa 55,5 mild. lei în ianuarie-noiembrie 2020, în diminuare cu 2% față de aceeași perioadă din anul 2019. Totodată, au fost realizate cu 9,5% mai multe cheltuieli, acestea însumând circa 63,7 mild. lei. Astfel, deficitul bugetar a atins un nou maxim istoric (-8,2 mild. lei).

Creșterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului datoria de stat administrată de Guvern sa majorat cu 25,7% și a atins un nivel de 66 mild. lei. Datoria de stat internă însumează 29,1 mild. lei și a înregistrat o majorare de 25,5%. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de circa 2,1 mild. dolari SUA (36,9 mild. lei) și a crescut cu 25,6% (cu 25,8% - în moneda națională). Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de finanțare a bugetului și, astfel, în ianuarie-noiembrie 2020 au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 485,6 mil. dolari, față de 229,6 mil. dolari în aceeași perioadă a anului precedent.

Impactul negativ al pandemiei COVID-19 și a măsurilor restrictive asociate s-au răsfrânt și asupra balanței de plăți. Diminuarea cererii interne în ianuarie-septembrie 2020 a determinat micșorarea deficitului contului curent de 1,7 ori. De asemenea, sistarea activității economice și perspectivele incerte cu privire la viitor au influențat negativ activitatea investițională și, astfel, în perioada de referință intrările capitalului sub formă de investiții străine directe s-au micșorat de 20,5 ori.

Comerțul exterior continuă sa fie afectat de criza pandemică. Reducerea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În ianuarie-octombrie 2020 s-au diminuat exporturile cu 12,6%, iar importurile - cu 9,9%. Soldul negativ al balanței comerciale a constituit circa 2,3 mild. dolari SUA, cu 7,3% mai mic decât cel înregistrat în perioada similară 2019.

Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate prin intermediul băncilor de persoanele fizice ale Republicii Moldova cresc a șasea lună consecutiv. În luna noiembrie persoanele fizice au transferat din exterior prin intermediul băncilor din Republica Moldova cu 30% mai mult decât în luna noiembrie 2019. Această creștere substanțială s-a datorat, cel mai probabil, limitării posibilităților de a remite bani prin căi neoficiale în contextul pandemiei COVID-19.

Sectorul industrial rămâne pe un trend negativ, fiind afectat în continuare de criza pandemică, precum și de seceta din 2020. În ianuarie-octombrie volumul producției industriale a scăzut cu 6,9%, inclusiv cu 7,7% în luna octombrie. Cele mai afectate sunt ramurile exportatoare și cele ale industriei alimentare: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, fabricarea băuturilor, fabricarea altor produse alimentare.

Condițiile climaterice nefavorabile au determinat scăderea esențială a volumului producției agricole. În ianuarie-septembrie 2020 acesta s-a diminuat cu 25,3%, însumând circa 21 mild. lei. Producția vegetală a scăzut cu 35,5%, iar producția animalieră - cu 2,8%. Cele mai mari descreșteri s-au înregistrat la următoarele culturi: sorg, sfeclă de zahăr, soia, porumb, grâul, floarea soarelui, rapița.

Deficitul de resurse financiare și incertitudinile create de criza pandemică au determinat scăderea investițiilor în active imobilizate. În ianuarie-septembrie 2020, volumul investițiilor în active imobilizate a scăzut cu 4,4%, însumând circa 15 mild. lei. Cele mai afectate de criza sunt investițiile din sursele proprii ale agenților economici (-7%), generând cel mai mare impact negativ asupra activității investiționale (-4,6 p.p.). Nu s-au recuperat nici investițiile bugetare (-21,3%), nici cele din surse străine (-8%). Totodată, rămân în scădere investițiile în mașini și utilaje (-14,5%), clădiri nerezidențiale (-19,9%), terenuri (-33,8%). Au înregistrat creșteri investițiile în mijloace de transport (+33,4%), clădiri de locuit (+7%) și construcții inginerești (+6,2%).

Sectorul transporturilor înregistrează în continuare evoluții negative. În ianuarie-octombrie 2020 transportul de pasageri s-a diminuat cu 47,2%, iar transportul de mărfuri – cu 13,8%. Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie, precum și restrângerea volumului schimburilor comerciale în timpul crizei pandemice au constituit factorii de bază ce au determinat aceste involuții.

Comerțul intern de bunuri cu amănuntul este în creștere, însă comerțul intern cu servicii rămâne în continuare în scădere. În ianuarie-octombrie 2020, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 2,1% (în prețuri comparabile), celelalte domenii ale comerțului interior fiind în scădere: volumul serviciilor de piață prestate populației – -19% (în prețuri comparabile), volumul serviciilor prestate întreprinderilor – -17,8% (în prețuri curente), comerțul cu ridicata – -7,8% (în prețuri curente), comerțul cu autovehicule – -19,7% (în prețuri curente).

Pandemia COVID-19 a produs efecte dramatice industriei de turism. În ianuarie-septembrie 2020 agențiile de turism și tur-operatorii au acordat servicii la 82,1 mii de turiști și excursioniști, de circa 3,9 ori mai puțin față de perioada similară a anului 2019, scăderea fiind cauzată de reducerea numărului de participanți la turismul emițător (de 5,4 ori mai puțin), turismul receptor (-56,3%) și turismul intern (-23,9%).

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în ianuarie-septembrie 2020 a constituit 7850,9 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 9,0% față de ianuarie-septembrie 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 4,1%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 402 Euro sau 452 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7097 lei, fiind în creștere cu 6,6%, iar în sectorul real – 8131,4 lei și s-a majorat cu 9,8%, respectiv (în termeni nominali).

Mărimea medie a pensiei lunare la 01.10.2020 a constituit 2050,18 lei și s-a majorat cu circa 8,0% față de aceeași dată a anului 2019 în termeni nominali.
Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară în trimestrul III 2020 a înregistrat valoarea de 3,4%.

Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în ianuarie-noiembrie 2020 a constituit circa 46 mii persoane și s-a majorat de circa 1,7 ori față de ianuarie-noiembrie 2019.

Mărimea minimului de existență în semestrul I 2020, a constituit în medie pe lună pentru o persoană 2082,7 lei, în creştere faţă de semestrul I 2019 cu 2,7% (în termeni nominali).